Oradea are, alături de Arad, un concurs drag mie, la care îmi place să revin în fiecare an. Am scris despre participările din 2012 şi 2013. Acum voi scrie pe scurt despre ediţia de anul acesta, la care am fost duminica trecută.
După peripeţia de la Ciucaş am zis că ar fi frumos să fac un "recovery run" în weekend-ul viitor la Oradea City Running Day. Şi aşa am făcut. Am ajuns la locul faptei alături de Mario, Alina şi Cristina, cu o zi înainte. Ne-am cazat aproape de zona concursului şi am vizitat puţin oraşul. Iar seara ne-am culcat devreme.
Ca un fapt amuzant, acum pentru un semimaraton, am dormit vreo 10 - 11 ore. Nu doar 3 ore cum am reuşit pentru ultramaratonul de la Ciucaş. Dar oricum, încă resimţeam oboseala de după acel eveniment.
După toate ritualurile dimineţii (inclusiv dansul ploii), am mers la locul de plecare şi în scurt timp s-a dat Startul.
Am prins o vreme optimă, cu nori şi temeperatură moderată, numai bună pentru alergare. După competiţiile montane la care am participat anul acesta, m-am bucurat să particip din nou la una în care pot să alerg fără oprire. În acelaşi timp, comparativ cu cele montane, traseul de la una de plat prin oraş, este destul de monoton. Deci, fiecare are farmecul său.
Cum în perioada asta nu sunt în cea mai bună formă şi simt o oarecare oboseală acumulată, mi-am dorit să alerg într-un ritm care să nu mă afecteze prea tare şi să fiu capabil la final să mă bucur de pizza şi bere. Aşa că am obţinut un victorios rezultat de 1h:41:58, după un uşor negative split.
A fost o frumoasă alergare de recuperare, după care am primit şi o frumoasă medalie pentru colecţia personală. Pot spune că medaliile de la Oradea sunt printre cele mai bine realizate medalii de semimaraton.
La final m-a aşteptat Mario, pentru a ne bucura de alimentaţia optimă pentru recuperare. Să fie primită!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu